Admiterea la FJSC – 2009

Având în vedere că tocmai am reuşit admiterea la FJSC, trebuie să povestesc puţin şi despre asta. De fapt, cred că am să dedic o secţiune întreagă acestui subiect.

Au fost 18 puncte la subiectul de gramatică, naraţiunea avea ca subiect aventura vieţii într-o croazieră şi argumentarea a avut o dublă dificultate: alegerea unei realizări a societăţii postdecembriste şi argumentarea opţiunii. Au miorlăit câţiva că ei nu se născuseră acum 20 de ani. Pariez că dacă tema era despre realizările lui  Cuza nu zicea nimeni că nu a trăit în timpul lui. Subiectul cu minunata croazieră mi-a displăcut şi mie, dar mă gândesc că in meseria de jurnalist (deşi nu ştiu încă pentru ce specializare voi opta) nu voi avea mereu parte de subiecte care să-mi placă… şi va trebui să mă descurc.

Modul în care este conceput examenul este în sine un măr al discordiei. Pe net sunt păreri şi păreri, aşa că nu are cum să strice dacă o adaug şi pe a mea. Nu ştiu dacă am să reuşesc  să scriu structurat, dar având în vedere că sufăr de lipsă de timp, va trebui ca cei care vor citi aceste rânduri să se mulţumească doar cu atât.

În primul rând, având în vedere că la locurile bugetate bătaia a fost de cam 10 pe loc, 9 din 10 persoane care au susţinut examenul NU VOR FI MULŢUMITE! Asta înseamnă 90% dintre cei examinaţi. Acest rezultat este valabil indiferent de subiectele alese de cei care elaborează temele de examen!  Cu alte cuvinte, orice s-ar face, oricum s-ar formula, în orice fel s-ar departaja, 90% vor fi dezamăgiţi.

În al doilea rând, sigur că un examen e subiectiv. După mintea mea, nu există examene obiective. Întotdeauna apar tot felul de situaţii, de la stres la o lipsă totală de concentrare. Îmi amintesc cum am plecat eu din sală la prima mea olimpiadă la română: aveam creierul gol ca o nucă seacă şi îmi tremurau mâinile în asemenea hal încât nici numele nu mi l-am scris bine în perpetuul colţ din dreapta-sus. Ţin să spun că şi de data asta, când am reuşit să iau o notă care să-mi asigure un loc la buget, am scris cu emoţii şi mâna tremurând. De încordare, mi se încleştaseră degetele pe pix şi la final l-am desprins cu cealaltă mână, pentru că nu puteam să-mi mai mişc nici indexul, nici policarul. Aşa emoţionată am fost. Naraţiunea şi argumentarea pe care le-am scris la examen au fost mult sub ceea ce am reuşit să clocesc pentru a posta pe forumul facultăţii în scurtul timp în care m-am pregătit online. Şi toate textele scrise pentru a fi publicate pe forum sunt departe de ceea ce pot scrie atunci când chiar mă interesează un subiect sau când… chiar am ce povesti! Prin urmare, vaicareala cum că examenul e subiectiv nu are fundament… sau „piatră unghiulară„, ca să folosesc chiar minunea de expresie care mi-a pus capac la partea de gramatică.

În al treilea rând, nu contează cum e conceput examenul atâta vreme cât ceea ce se cere este explicit. Eu am avut Broşura  Admiterii şi acolo erau destul de bine listate cerinţele şi aspectele urmărite la corectură. Erau şi subiectele anilor trecuţi. Erau şi propuneri de subiecte. Broşura a fost, alături de forum, de un real ajutor.

Poate să vină careva şi să spună că forumul oferă acces preferenţial la cunoaşterea necesară pentru a scrie „pe placul profesorilor”. Ăsta nu e un lucru rău. Decât să merg la examen în orb, fără nicio direcţie, eu personal am fost şi sunt recunoscătoare că am avut ocazia să navighez pe un drum oarecum bătut în croaziera aia. Am tratat subiectul cum am învăţat de pe forum şi din broşură: introducere minimă, câteva elemente de atmosferă (apă, bere, plictiseală, mare, mus, frecat menta puntea) şi brusc am răsturnat situaţia şi am generat o criză (am rupt catargul şi piciorul căpitanului, fractură deschisă, grav) şi am rezolvat cu happy-end, că lupul de mare a supravieţuit şi… basta. Poveste slabă, după mine, dar care a fost scrisă cât de cât dinamic, cu elemente de portret, cu expresii şi cuvinte care se dau prin grilele de gramatică, să se vadă că nu vorbesc messengeza şi cam asta a fost tot. Ce vreau să spun este că nu am avut o idee măreaţă şi nu m-a lovit inspiraţia în moalele capului, cum mi se întâmplă spontan în alte medii decât cel de examen, ci am scris bine… tehnic. Iar tehnica am deprins-o pe forum. Acolo am văzut ce trebuie să urmăresc, ce trebuie să evit şi cum să scriu mult (concentrat) în spaţiu puţin, mai ales că am obiceiul să scriu fluviu (cred că se vede asta, deja). Aşadar, forumul nu este o piedică pentru cei care nu îl folosesc să înveţe, ci un avantaj (nu o garanţie) pentru cei hotărâţi, chiar dacă poate fi descurajator la început şi nu ar strica o abordare mai cu tact din partea studenţilor care îşi oferă ajutorul (deşi chiar „răstelile” studenţilor pot funcţiona ca propulsie către texte mai bune).

În acelaşi timp, pentru cei care spun că examenul a fost greu, răspunsul este că facultatea asta e optională. Cui nu-i place, poate să se descurce şi fără sau poate să se înscrie în altă parte. Şi asta e garantat. O spun eu, care m-am descurcat fără şi acum vreau să completez ceea ce am deprins „din zbor”, plus că o fac de plăcere, pentru mine. Trebuie să fie clar pentru toată lumea că nu şcoala în sine bagă know-how în creierii studenţilor – şcoala doar pune la dispoziţie materialele în prezentări structurate şi selectate. Eu abia aştept să asist la cursuri. Acum 10 ani abia aş fi aşteptat o băută în Jeg şi o petrecere în cămine. Acum 10 ani poate mi s-ar fi părut greu examenul, deşi pe atunci nu se inventaseră nici mircoleza, nici messengeza şi cine scria cu „pt.” în loc de „pentru” şi „dvs.” în loc de „dumneavoastră” era privit ca un paria. Cei care spun că examenul a fost uşor, cu siguranţă sunt „peste linie”. Eu, în încercarea mea de a fi obiectivă, spun că a fost ok pentru vârsta, pregătirea şcolară (teoretică, nu practică) şi capacitatea majorităţii candidaţilor.

Au fost pe forum câţiva candidaţi care scriau captivant şi care totuşi nu au reuşit să intre cum voiau. În afară de emoţii şi ghinion, alt motiv nu pot să găsesc pentru eşecurile lor. Şi îmi pare tare rău. Dar asta nu înseamnă că examenul a fost prost conceput.

În fine, că am obosit scriind şi trebuie să închei, eu cred că examenul ăsta pentru mine a fost o şansă aşa cum pentru alţii a fost un eşec. N-a fost greu, a fost echilibrat, iar tot ce trebuia ca cineva să ştie pentru a se pregăti eficient era în broşură şi pe forum.

Mai scriu şi mâine, când am să alcătuiesc şi blogroll-ul. Am de gând să încheg bine blogul ăsta până în octombrie.

Filed under: FJSC, 2009, admitere FJSC, admiterea 2009 FJSC, examen, FJSC, jurnalism